s3ptember dot net

yo sunt fan Looney Tunes până la moarte și cam despre asta o să fie următorul post.
apropo, momentele pe care le aștept din copilărie:

Bugs Bunny era cel mai bagabont din tot neamul de personaje de la Looney Tunes. dacă arăt asta unui copil mic n-o să mai privească desenele cu aceeași ochi. eu chiar credeam că dacă bag degetele pe țeava puștii n-o să fac decât s-o înfund atât de tare încât glonțul să explodeze pe țeavă și tot praful de pușcă ars să sară pe fața celui care ține arma. vise de copil tâmpit. se pișă Elmer Fudd pe iepuroi până la urmă, chiar dacă e prin intermediul Family Guy, măcar o face.

Coyote nu l-a mâncat pe Road Runner (Beep-beep) decât atunci când Seth McFarlen s-a gândit să dea o mână de ajutor (din nou) seriei animate și să introducă într-o producție de-a lui, viziunea sa de sfârșit a poveștii cu coiotul ghinonist și pasărea rapidă și enervantă. când eram mic mă ofticam la fiecare episod că Road Runner scăpa neprăjit. ce peleu, nu era corect. pasăre rapidă ca pasăre rapidă, dar cât aripile mă-sii mai continua așa?

Beaky Buzzard e cel mai tâmpit personaj de la Looney Tunes, jur. încă mă mai cac pe mine de râs la faz cu “ooo no no no”. am găsit-o chiar și pe youtube, cu vreo 180,000 de vizualizări, deci nu sunt singurul care o apreciază.

cele mai tari personaje de la looney tunes sunt mai bătrâne chiar și decât bunicile voastre. Beaky Buzzard spre exemplu e făcut pe la începutul anilor ‘40. ok, hai să zicem contemporane cu bunicile voastre. oricât de vechi ar fi, rămân la fel de amuzante. nu, chiar nu e un post infantil. chiar dacă pe Cartoon Network se repetau și la nesimțire aceleași episoade, era de fiecare dată o plăcere să le revezi. nu poți compara kitchurile alea de Ben 10 și restul celor asemănătoare cu Tom & Jerry sau Scooby Doo. diferența e de la cer la pământ, mai preics pe fundul Gropii Marianelor.

Hannah Montana o să ajungă o narcomancă, iar Jonas Brothers se vor despărți atunci când unul dintre ei va anunța oficial că e gay.

Popularity: 5% [?]

e ziua internațională femeii, nu mamei. încă îmi amintesc cum în 1-4 făceam poze din alea cu “La mulți ani, mamă!” sau ceva în genul, iar mamele noastre aveau niște reacții de femei emoționate, dar într-un fel false. în stânga pozei era urarea de ziua femeii/mamei, iar în dreapta, noi cu niște fețe infantil de retardate, cu gura până la urechi, că învățătorul/învățătoarea ne spunea să zâmbim cât putem noi de frumos.
5-10 ani mai târziu, totul se rezumă la un buchet de flori sau chiar nimic. nu mai are același farmec ca în copilărie. la școală poate să devină chiar și motiv de chiul dacă în ziua respectivă avem numai ore cu profesoare. un fel de cadou mai spontan, și anume relaxare psihică.

se mai serbează și prin alte 20-30 de țări, în unele având loc chiar și manifestări publice, iar în altele fiind ceva mai simbolice, adică cum e pe la noi. gen, mamele fac un fel de “girls night” la restaurant cu muzică din anii ‘80 și stripperi.

detalii despre:
-ziua internațională a femeii;
-ziua de 8 martie.

are și melodia următoare o oarecare legătură cu 8 martie, dar de plictiseală merge:

Popularity: 9% [?]

(poză luată pe șeștache de la bd11)

ziua asta-i speșăl, un fâs popular pe care din păcate încă nu l-am uitat. mărțișoare, cât mai frumoase, cât mai ieftine, fără “Made in China” pe ambalaj, nebuneli. la toate tarabele se vând prostiile alea din plastic sau aluminiu, prinse pe cartoane colorate și învelite într-un ambalaj la capul căreia scrie: 1 Martie / La mulți ani …dar de ce la mulți ani? o întrebare la care n-o să primesc răspuns, pentru că nimeni n-are o explicație logică. în fine, anul ăsta am cumpărât atâtea mărțișoare cât am crezut că o să și dau + o rezervă de încă câteva. cum era de așteptat, n-au fost suficiente. eh, păi atunci mă piș pe el de 1 martie și de mărțișoare, că-n fiecare an e același stres, aceleași dileme și aceleași probleme.

14 februarie nu le ajunge, vor ceva frumos și pe 1 martie. daaaaar, apare și 8 martie, ca nenorocitul, menit să te sugă și de ultimii bani pe care-i mai păstrai într-o cărticică bine ascunsă prin sertarul biroului pentru .. ceva acolo, de care numai tu să te bucuri. nu se aplică în toate cazurile, situația diferând în funcție de mofturile prințesei sau de cât de generos ești tu. cadourile ar trebuie să fie simbolice, teoretic. nu-i neapărată nevoie să fie din argint 925%, de la B&B din Mercur. dacă cunoști persoana respetivă suficient de bine, poți alege și ceva mai superficial, care să o bucure poate chiar mai mult decât un pandantiv jegos în formă de inimioară cu pietricele sclipitoare pe margine. sunt unii oameni care adoră lucrurile lucrate manual. bravo lor, admiră originialitatea.

per total, mai sumar, asta-i părerea mea în legătură cu prima zi a lui martie și în ce colaps financiar poa’ să-i aducă pe unii.

Popularity: 15% [?]

e trist dacă curvele sunt singurele persoane care te înțeleg și te consolează.
e uimitor cum li se dă dreptate ignoranților pentru ca apoi cei care aveau dreptate să fie considerați principalii vinovați.
e nașpa dacă de acum încolo liceul va mai dura doar trei ani.
e ironic cum unii profesori te lasă să copiezi la lucrări, dar îți dau notă mică la ascultare.
e de căcat că degeaba înveți la unele materii de-ți sar capacele dacă nu-ți folosesc la nimic pe viitor.
e rău că mai totul e pe bani și n-apuci să arăți cu adevărat de ce ești în stare.
e perfect normal dacă face asta, iar tu nici n-ai argumente contra, dar comentatul fără sens e un obicei tâmpit din ce în ce mai des întâlnit.
e hilar că în Craiova (și nu numai) există polițiști narcomani care arestează puștanii ce fumează jointuri după blocuri.
e bine că încă există oameni care să nu te dezamăgească.
e în zadar dacă nu realizezi asta mai din timp.
e stupid dacă ai timp și resurse, dar nu le folosești, chiar dacă ai 101 chestii de câștigat.
e aiurea să nu lași un om să termine ce are de spus, oricât de prostesc ar suna.
e de-a dreptul retardat să pui poze penibile cu tine pe hi5 și să te miri de ce au ajuns pe cocalari.com sau siteuri asemănătoare.
e așa o vreme schimbătoare în ultima săptămână.
e aproape 2012-ele primăverii, adică perioada 1-8 martie.
e o bancă pe Calea București sub care am ascuns ceva.
e infantil să crezi că o să găsești banca și mai ales acel ceva.
e ora 20:55 și cred că ar trebui să mă duc …

p.s: e al 1070-lea post.

Popularity: 5% [?]

# bani – nu sunt acasă atunci când ai nevoie de ei și de obicei îți dau cu flit sau nu vor să fie găsiți. cum facem să ne înțelegem mai bine? eu am nevoie de ei, tu ai nevoie de ei,  cam toată gloata are nevoie de ei. zece, două sute, trei mii, patruzeci de mii ș.a.m.d.
chiar fac pământul să se învârtă și în cele mai multe cazuri nu aduc fericirea, dar îi asigură continuitatea, prezența, nemurirea. te conduc spre locuri și anturaje în care ai parte de tipul de distracție preferată și ajută la crearea de noi relații/prieteni. în unele cazuri, dar cam rare, prietenii rămân chiar și după ce banii se evaporă. metodele ilegale de obținere a lor încă rămân cele mai profitabile.

# prieteni – de obicei pe locul doi, după familie, dar pe lungi perioade trec și pe primul loc. lângă ei te dezvolți psihic, câteodată și fizic, depinde cât de frecvent vă mai luați la bătaie. de la ei înveți ‘enșpe lucruri, chestii, șmecherii pe care le tot folosești fără să-ți dai seama până la sfârșitul vieții. e impropiu spus “de la ei înveți”, căci prietenia pe o parte e ca un fel de schimb de experiență. deci învățați unii de la alții ‘enșpe lucruri, chestii, șmecherii pe care o să le folosiți fără să vă dați seama până la sfârșitul vieții.
trădarea e cea mai comună formă de masochism involuntar, câteodată ajungându-se și la sinucidere involuntară. adică ruperea unei relații de prieteni 4 eva’. trist, dar trebuie să se mai întâmple pentru ca vinovatul să realizeze crima indirectă pe care a comis-o.

# muzică – că e hip hop sau manea, atâta timp cât te bine-dispune sau calmează, e ok. analgezic auditiv, de câțiva ani încoace venind cel mai des prin calea căștilor cu jack-ul înfipt în mufa de la mp3 player. de ceva timp împarte oamenii în diverse categorii mizerabile căraroa le sunt atribuite calități și mai mizerabile. cum studiile pizdii psihologice recente au dovedit că într-o oarecare măsură, personalitatea unui om poate fi “ghicită” după genul de muzică pe care îl ascultă, ca din senin și-a făcut apariția o nouă specie de dobitoci căre încă n-a fost și denumită, doar identificată. și anume, acel tip de dobitoci care caracterizează o persoană doar după muzica pe care o ascultă, necontând măcar dacă o cunoaște personal sau nu; spre exemplu ca fiind incultă, prost crescută, fără gusturi dacă ascultă manele sau satanistă, nespălată, retrasă dacă ascultă rock. neeeeext.

Popularity: 3% [?]

de când am pus mâna pe un psp nemodat și aveam chef să vad un film sau serial pe el, am găst pe Pirate Bay sezonul 1 de la serialul Chuck. l-am transferat pe el și cam 7 ore nu l-am mai lăsat din mână. mi-a plăcut, m-a captivat, m-a ținut în suspans. nu prea înghit eu filmele sau serialele legate de spioni, American Idiots Center, agenții secrete, conspirații, caca pupu tralala, dar am făcut o excepție.

n-am chef să copiez de pe alte siteuri descrieri și să le combin, așa că o să încerc să vă zic eu pe mare cam despre ce e vorba în serial. deeeci, îl avem pe Chuck (Zachary Levi), un depanator de calculatore de cam 26-27 dintr-un orășel Californian a cărui viață se schimbă odată ce primește un mail cu o serie de imagini, mail trimis de către un vechi prieten de-al său din facultate ce ajunsese spion CIA. imaginile recepționate de Chuck conțineau de fapt o grămadă de planuri și informații strict secrete care îi pătrund în creier cam … involuntar, amintinduși-le sub formă de flashback-uri, în cazul nostru atunci când vedea ceva comun cu vreo informație de la el din cap. aceste informații fuseseră înainte stocate în memoria unui computer denumit INTERSECT, ce aparținea de NSA și CIA, computer în care ambele agenții își adăugau informații despre operațiunile în desfășurare pentru ca acesta să facă legături între ele și să le folosească în scopul rezolvării lor. acest computer este distrus de către “prietenul din facultate” al lui Chuck, dar nu înainte ca acesta să salveze toate informațiile și să i le trimită amicului său. de ce? o agenție rivală ce avea foarte mulți membri infilitrați destul de adânc în structura CIA-ului, și anume FULCRUM, dorea să pună mâna pe aceste informații prin orice mijloace posibile. ca urmare, CIA și NSA își trimit cei mai capabili oameni ca să-l protejeze, adică John Casey (Adam Baldwin) și Sarah Walker (Yvonne Strahovsky). Casey e genul patriotului “bat și fut ca mașina de cusut” fără prea multe regrete și cu o pasiune nebună pentru arme, misiuni sinucigașe și Ronald Reagan. Sarah e tipul spioanei blonde și secsi care a avut parte de atât de multă acțiune încât mai vrea și puțină dragoste, având o relație ceva mai ciudată alături de Chuck, slujba nepermițându-le afecțiunea reciprocă pe care tot doresc să și-o împartă.
suficient. pentru mai mult, vă invit să-l vizionați. promit că o să vă placă.

ca să vă întărât și mai mult, promo-ul serialului mai jos:

Popularity: 8% [?]

ce substante contine chio chips
de ce imi cade parul de pe coaie
pot sa mor daca fumez tutun
cum fac bani la 15 ani
am facut vaccinul anti-gripa porcina, cat mai am trait?

românii nu știu să caute pe google, jur. când vor să găsească ceva cu ajutorul lui, parcă-l întreabă; mai au puțin și îi bagă și 5 lei în buzunar. google este un motor de căutare, nu Mama Omida. ok?
dacă chiar vrei să găsești ceva și nu o faci din plictiseală, scrie cuvinte destul de comune, într-o ordine fără importanță și care să aibă legătură cât de cât cu ce vrei să găsești sau cuvinte/fraze pe care crezi că le-ar fi folosit și autorul articolului/anunțului respectiv atunci când l-a compus.

au ajuns și la mine pe blog destui folosind căutări care n-aveau absolut nicio legătură cu conținutul, poate doar unele cuvinte care se potrivreau, precum frazele de la începutul postului. acum sincer, am scris eu ceva despre părul care cade de pe coaie? nu cred.

Popularity: 1% [?]

# postul anterior a fost o urmare a zilei de sâmbătă. nu, nu e scris de mine. nu, n-o să dau prea multe explicații. a fost piSdă, până la un moment dat când s-a întâmplat “inimaginabilul” ce trebuia odată ș-odată să se întâmple.

# am uitat că suntem în vacanță, asta poate și pentru că e cea mai scurtă din tot anul școlar. nici n-o simți ca pe o vacanță, ci mai mult ca o pregătire pentru ceva mai mare. cade fix când ai bani mai puțini și e vremea mai împuțită. ieri mă gândeam ca azi să chiulesc la primele două ore. mă simt totuși bine că nu sunt singurul care a pierdut noțiunea timpului. alții voiau să-și ia liber de la serviciu azi și să plece la munte, crezând că-i vineri.

# pAtRuȘaPtEeee!!!11 – nu. mulți i-au făcut altar pe dekstop lui Dragonu’ după ce au ascultat Amenințarea Maimuței. după asta, bruc, toți fumau jointuri și scriau gen gansta-junky-wannabe pe net. “coae ce m-am rupt aseară. câte jointuri au fost?” ; “nu știu coae, dar mi-au rupt capu” asta pe o voce cât mai groasă (dar falsă) și un ton mai răspicat astfel încât toată lumea să-i audă, bârfească și să-i privească cu un oarecare “respect”. de fapt e scârbă, dar nu vă dați voi seama. o să se mai laude până când o să-i prindă garda, bată părinții și compătimi tovarășii de țigară.

# a ieșit o glumă nouă, cu CODEX ALIMENTARIUS și alimentele modificate genetic ce sunt menite să anihileze mare parte din populația lumii și să aducă 2012, la fel ca și: chipurile de identificare, vaccinul pentru gripa porcină, mayașii care l-au prezis în același timp în care au sosit spaniolii cu bolile europene ș-au dat în ei ca jandarmii în ultrași, Skull & Bones, Obama, o ploaie misterioasă de meteoriți, Dalai Lama care-i agent CIA (link, wtf), Papa și armata lui secretă de la Vatican, extratereștrii, Hannah Montana, masonii, illuminati, planeta Nibiriu, Jay-Z care mai nou e mason și restul. care rest? pula mea, care o să mai apară pe internet până-n 2012. și, dezamagitor, în 2012, ciclul calendarului mayaș de 394 de ani o să se încheie, urmând că sfârștilu lumii să vină din nou, 394 de ani mai târziu, în 2406. la fel s-a întâmplat și în 1618, doar că atunci nu exista internet și televiziune ca să intre toți în panică.

# joi, 4 februarie, iese albumul “Goana după Fericire” – Bitză. se va distribui cu GSP la prețul de 10 ron. da, “Numele Tău” e o piesă de pe el.

Popularity: 1% [?]

ești norocos că trăiești printre sfinți! – ă? păi? neah, nu-i cine știe ce, doar că rămân prajituri și suc de la musafiri. am la atâția de zis “la mulți ani!” și cred ca la nici jumate nu zic din inimă. sunt un om sincer, pentru asta trebuie să mă urâți.

bag Atmosphere la greu în ultimele zile. îmi place, să mor. e cel mai “așezat” hip hop pe care l-am ascultat vreodată, genul pe care îl asculți indiferent de stare, multi-funcțional. God Loves Ugly, but I have no God. then, who the fuck loves me? no one, that’s why the sinners feel lonely. it’s fuckin cruel to know the truth. believe in God, children, at least he’s the only loser who really loves you. I puffed three times, it’s your turn now …

peste tot școală școală școală. mi-am dat seama că noi ne creem singuri starea asta de discomfort, prin simplul fapt ca îi acordăm prea multă atenție javrei. mai dă-o-n morții ei, trei săptămâni infernale și dup-aia își revine. cine mai vrea napolitane? da, sunt Naty.

da, mai e adevărat și că vor să introducă taxă pe fast-food. sărirăți repede în sus, era de așteptat. nici nu știți în ce constă, dar faceți gură. cel mai probabil e vorba de niște scumpiri aplicate mâncării de tip fast food, dulciurilor, sucurilor etc. și pe bună dreptate că fac bine, chiar dacă intenția lor e doar să scoată bani. la McDonald’s găsești mereu două feluri de oameni: copii supraponderali și însoțitorii lor (părinți, bunici etc.). se plâng mamele că ai lor boraci sunt prea stresați ca să mai facă sport, dar să moară Băsescu de noi n-ar fi trebuit să fim deja depresivi. am rupt terenurile ălea în două, și cu mingea, și cu genunchii. la McD mergeam doar de ziua cuiva sau a noastră, era prea scumpă și nesănătoasă mâncarea aia; încă e. ne putem mândri că noi chiar fugeam ca retardații de dimineața până seara, pentru că PĂRINȚII NE LĂSAU SĂ IEȘIM PE AFARĂ. bag pula de noi n-aveam mai multă libertate decât burtoșii de acum. îi duc la școală, îi iau de la școală, chiar dacă școala e la 10 minute de mers pe jos, sau mai puțin. da’ el n-are voie să vină singur acasă? îl fură țiganii? la cât mănâncă, crede-mă că-i inutil și pentru cerșit. în plus trebuie să afle singur cum să scape de maidanezi, să-și încălzească mâncarea sau să își chitească hainele. după școală, neapărat o meditație sau altceva ce NU implică joacă cu ceilalți copii sau mișcare ciolanelor, ca educația e mult prea importantă ca să fie neglijată. părinții moderni ai pizdii, numai voi sunteți de vină.

trebuia să vină și o melodie, așa de sfârșit de post. de la Atmosphere, era de înțeles:

Popularity: 4% [?]

Arcade are cea mai nesimțită patroană din oraș. există mereu ceva mai bun, niciodată a doua oară. în primul rând, la 1300 de euro ar trebui să-ți lași clienții să bage ce muzică vor, să nu le critici gusturile sau să te comporți ca un borac. da, am fost de acord, plătim ce stricăm, ok, foarte corect. în al doilea rând, nu oprești alimentarea sonorizării doar pentru că musafirii nepoftiți sunt invitați să plece, ce-i drept, forțat.

n-o să mai calc în viața mea în locul ăla. păi în pula mea, mă duc să mă distrez sau să stea aia cu gura pe mine? în rest a fost bine …

Popularity: 3% [?]